3 săptămâni în Asia – a treia destinație Ho Chi Minh

A treia destinație din călătoria în Asia a fost orașul Ho Chi Minh, din Vietnam.

Info util – este necesară viză pentru călătorie în scop turistic în 2025, cu o singură intrare, valabilă pentru maxim 90 de zile, costă 25 de dolari, mai multe detalii pe site-ul MAE.

Orașul Ho Chi Minh (Saigon până în 1975) are peste 9 milioane de locuitori, fiind cel mai populat din Vietnam, motiv pentru care, probabil, mopedul este foarte folosit ca mijloc de transport.

Compania aeriană aleasă: Airpaz, ruta Siem Reap – Ho Chi Minh, 2 persoane, aproximativ 300 de euro.

Cazare Ho Chi Minh: Jovia Hotel, aproximativ 185 euro pentru 3 nopți, aproape de Piața Ben Thanh și destul de aproape, mers pe jos, de centru. În prima seară, a fost imposibil să dormim, chiar lângă hotel se construia un altul și pentru că în timpul zilei nu prea se lucra, turnarea betonului și lucrul cu utilaje mari se realiza după ora 22.00. Am cerut altă cameră, ni s-a oferit și a fost mult mai ok.

Moneda: dong vietnamez. Paritate: 0,85 lei = 5000 dong. Se folosește mult cash, deci, de făcut un calcul estimativ și scos/schimbat.

Transport în oraș: de la aeroport la hotel am luat Grab (uber), prin oraș am mers pe jos, o stație, două cu metroul nou inaugurat (decembrie 2024).

-Prima zi a fost dedicată cunoșterii zonei, am mers pe jos până în centru, la Notre Dame de Saigon, la Poștă, la clădirea Comitetului Popular, la Piața Ben Thanh, am mâncat și am mers cu un autobuz hop on-off pentru a observa cât mai multe.

Primul șoc este cel legat de trafic, aici se circulă haotic, predominant cu moped, motocicletă și deseori, pentru a reuși să traversezi, trebuie să ai curaj, să gesticulezi să se oprească (nu se va întâmpla acest lucru, te vor ocoli) și mai ales, să te asiguri că nu provoci un accident – am văzut o întreagă familie de 5 persoane pe un moped.

Un alt aspect care mi-a plăcut foarte mult a fost cel legat de comunitate, chiar și într-un oraș atât de aglomerat. Peste tot, la fiecare colț de stradă era o mașină, bicicletă, ansamblu de pregătit mâncare, cu câteva scăunele de plastic și mese pitice. Se serveau pui prăjiți, gheare, sendvișuri, supe, orez, pregătite acolo sau preparate înainte, clienții, ce-i drept, erau predominant vietnamezi. Eu nu am prea îndrăznit aici, recunosc, spre deosebire de Bangkok, unde am mâncat de peste tot. Prețurile decente, ușor mai ridicate decât în Bangkok.

-A doua zi a fost dedicată Tunelurilor Cu Chi, am luat half tour, chiar de pe booking, prețul pentru 2 persoane a fost de 32 euro. Drumul până acolo a durat aproximativ 2 ore, am oprit și la o făbricuță de obiecte artizanale, interesantă experiența la tuneluri, am și intrat în unele.

–A treia zi am petrecut-o la Grădina Zoologică și Botanică Saigon și a fost destul de dezamăgitor, aici animalele păreau neîngrijite și locul ne dădea o stare mai ciudată, sau poate așa am perceput noi. Locul frumos amenajat, mulți vietnamezi și turiști. Preț bilet 3-4 euro cred, de persoană.

Seara am avut rezervat un walking food tour, cu un ghid care ne-a plimbat pe la mai multe localuri și piațete, pe unde, într-adevăr, nu ne-am fi plimbat dacă eram singuri. Turul a fost achiziționat de pe booking, a costat 50 euro două persoane și a fost o experiență pentru a observa mâncarea tradițională, comunitatea, interacțiunile sociale, pentru că nu am făcut decât să gustăm din cele 10 preparate, nu am putut să mâncăm prea mult, fiind limitați și de timp. Avantajul este că ghidul îți explică fiecare preparat, istoria, te ajută să înțelegi modul în care funcționează micile afaceri de la colț de stradă, cum se sprijină reciproc comercianții și mai ales, cât de vital este turismul pentru ei.